1. Concediul de odihnă

Cel mai cunoscut și dorit concediu de noi toți. Este reglementat pe larg de Codul Muncii, iar printre cele mai importante puncte care trebuie reținute de oricine sunt:

• Durata minimă legală a concediului de odihnă anual este de 20 zile lucrătoare. Însă durata maximă nu este impusă, așadar se poate negocia cu angajatorul.
• Concediul anual de odihnă este plătit!
• Se efectuează în fiecare an, cu anumite excepții și în natură. Compensarea în bani se poate face doar în cazul încetării contractului individual de muncă.
• Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau individuale.
• Pe perioada concediului de odihnă, salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care se plătește de angajator cu minim 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.

Acest tip de concediu, deși la prima vedere unul clar, a deschis multe discuții de-a lungul timpului. LeaveBoard vă oferă un ghid despre concediul de odihnă complex cu date corecte și complete, din care veți afla: cum reglementează exact Codul Muncii acest concediu, care este relația dintre concediul de odihnă și zilele libere legale sau concediul medical, cum facem o programare de concediu la nivelul unei companii, cum se face calculul și plata lui. În plus, vă punem la dispoziție gratuit modele de cereri de concediu de odihnă.

!Cu titlu de noutate!

Prin Ordonanța de Urgență nr. 26/2019, s-a introdus un concediu de odihnă suplimentar pentru salariate. Astfel, art. 147 ind.1 din Codul Muncii prevede că: 

(1) Salariatele care urmează o procedură de fertilizare, «in vitro», beneficiază anual, de un concediu de odihnă suplimentar, plătit, de trei zile care se acordă după cum urmează:

a) 1 zi la data efectuării puncției ovariene;

b) 2 zile începând cu data efectuării embriotransferului. 

(2) Cererea privind acordarea concediului de odihnă suplimentar prevăzut la alin. (1) va fi însoțită de scrisoarea medicală eliberată de medicul specialist, în condițiile legii.

2. Concediul pentru formare profesională

Un tip de concediu mai puțin întâlnit poate, dar poate fi de folos pentru mulți dintre noi, indiferent că urmăm cursuri de reconversie profesională, de aprofundare a meseriei/profesiei actuale sau cursurile unei universități.

Formarea profesională reprezintă un aspect crucial în relațiile de muncă, care vine cu beneficii atât pentru angajat, cât și pentru angajator. Pentru angajat este o oportunitate să-și dezvolte competențele profesionale, să dobândească altele noi, să avanseze pe scara ierarhică și chiar să crească din punct de vedere salarial.

Angajatorul va sesiza o creștere a calității produselor/serviciilor sale, o reputație mai bună pe piață, va putea să-și motiveze mai bine angajații, pentru ca ei să fie mai eficienți și performanți. Ca un mare bonus, cheltuielile cu formarea și perfecționarea profesională reprezintă cheltuială deductibilă la calculul impozitului pe profit, conform Codului Fiscal.

Cum se poate realiza exact formarea profesională?

• participarea la cursuri organizate de către angajator sau de către furnizorii de servicii de formare profesională din ţară sau din străinătate;
• stagii de adaptare profesională la cerinţele postului şi ale locului de muncă;
• stagii de practică şi specializare în ţară şi în străinătate;
• ucenicie organizată la locul de muncă;
• formare individualizată;
• alte forme de pregătire convenite între angajator şi salariat.

Cu privire la concediul de formare profesionala trebuie să reținem în special:

• Se poate acorda cu sau fără plată.
• Se acordă pe baza unei cereri a salariatului.
• Angajatorul poate refuza acordarea lui, numai dacă absența salariatului ar prejudicia grav desfășurarea activității.
• Codul Muncii obligă angajatorul(art.194) să asigure participarea la programe de formare profesională pentru toți salariații, astfel:
• cel puțin o dată la 2 ani, dacă are cel puțin 21 de salariați;
• cel puțin o dată la 3 ani, dacă are sub 21 de salariați.
• Durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual.
• Durata acestui concediu este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce privește drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul.

În cazul în care nu își îndeplinește această obligație, salariatul va avea dreptul la un concediu pentru formare profesională, plătit de angajator, de până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80 de ore, conform art. 157 Codul Muncii.

Avem mai multe detalii despre acest concediu și un model de cerere pentru acordarea lui, desigur, gratuit. 

3.Concediul fără plată

Un tip de concediu cunoscut printre salariații români, este reglementat de Codul Muncii destul de lapidar, la art. 153. Ce lucruri esențiale trebuie să cunoaștem despre acesta?

• Este un drept al salariaților, care va fi supus aprobării angajatorului.
• Legea menționează ”rezolvarea unor situații personale” ca bază pentru cererea și acordarea unor zile de concediu fără plată.
• Având în vedere că durata nu este impusă de Codul Muncii, va fi nevoie ca acest detaliu să fie prevăzut în contractul colectiv de muncă sau regulamentul intern.
• Crucial în cazul acestui tip de concediu este că pe durata lui, se suspendă contractul individual de muncă, ceea ce înseamnă că salariatul nu va presta munca, iar angajatorul nu va plăti salariul. Mai mult, zilele de concediu fără plată nu constituie vechime în muncă și în acea perioadă, salariatul nu va fi asigurat în cadrul sistemului național de sănătate și pensii.
• Acest tip de concediu este mai mult o soluție de avarie, spre exemplu în cazul în care salariatul a epuizat zilele de concediu de odihnă și are nevoie neapărat de o zi liberă.

A nu se confunda concediul fără plată pentru rezolvarea unor situații personale cu concediul fără plată pentru formare profesională. Accesati linkul următor, pentru mai multe detalii depre concediul fara plata, împreună cu 2 modele de cereri necesare: pentru acordare concediu fără plată și pentru revenire din acest tip de concediu.

4. Concediul medical

Avem de-a face poate cu cel mai comun tip de concediu, după cel de odihnă. Nu este neapărat ceva plăcut, însă cu toții ajungem la un momentan în situația să beneficiem de zile de concediu medical.

Actul normativ care reglementează în detaliu acest tip de concediu este Ordonanța de Urgență nr.158/2005 și el este cel care clasifică tipurile de concedii medicale:

1. concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii
2. concedii medicale pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;
3. concedii medicale pentru maternitate;
4. concedii medicale pentru îngrijirea copilului bolnav;
5. concedii medicale de risc maternal.

 Ca regulă generală, aplicabilă tuturor acestor categorii(deși la unele apar condiții extra, specifice), trebuie să avem în vedere cine poate beneficia de dreptul la concediu medical și indemnizația aferentă acestuia:

• Persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asigurați, pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe teritoriul României, dacă desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă/raport de serviciu/act de detașare, precum și alte venituri asimilate salariilor SAU dacă beneficiază de drepturi bănești lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
• Alte categorii de persoane, precum:
• asociați, comanditari sau acționari
• membri ai asociației familiale
• persoane autorizate să desfășoare activități independente
• persoane care încheie un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații

 Termenul popular de ”concediu medical” este aferent categoriei de concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii. 

Este important de reținut următoarele aspecte:

• Pe durata concediului medical, salariatul nu va primi salariu, ci o indemnizație aferentă acestui drept.
• Zilele de concediu medical nu afectează concediul de odihnă, astfel că dacă în timpul efectuării celui de odihnă intervine cel medical, primul va fi întrerupt.
• Medicul de familie poate acorda maxim 30 zile calendaristice de concediu medical pe an, și maxim 10 zile calendaristice consecutive. După totalizarea celor 30 de zile calendaristice acordate de către medicul de familie, eliberarea certificatelor de concediu medical se va face numai de către medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau spital, în caz de internare. Începând cu ziua calendaristică 91, concediul medical va putea fi prelungit până la ziua 180, NUMAI cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

Într-o prezentare detaliată a concediului medical, puteți afla tot ce e de știut:

• Demersurile pe care trebuie să le facă salariatul pentru a beneficia de concediu medical
• Modul de calcul a indemnizației
• Entitățile responsabile de plata indemnizației
• Diferiții medici care pot emite certificate de concediu medical
• Model adeverință asigurat

5. Concediul medical pentru accident de muncă sau boală profesională

Discutăm în acest caz de tipul de concediu care se acordă pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale. 

Ce este boala profesională?

În România, prin boală profesională înţelegem afecţiunea produsă ca efect direct al practicării unei meserii sau profesii, ca urmare a factorilor nocivi caracteristici locului de muncă. Tot în categoria bolilor profesionale sunt incluse și afecțiunile care implică suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă.

Exemple de boli profesionale:

Intoxicații, provocate de inhalare, ingerare sau contactul epidermei cu substanțe toxice;

• Boli prin expunere la energie radiantă;
• Alergii profesionale;
• Cancer profesional;
• Boli infecțioase și parazitare;

Ce este accidentul de muncă?

În România, prin accident de muncă înțelegem vătămarea violentă a organismului uman, precum și intoxicația acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, și care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile, invaliditate ori deces.

Ce pași trebuie parcurși în cazul unui accident de muncă?

Se va face în mod obligatoriu cercetarea evenimentelor, de către persoane și autorități diferite și anume:

a) de către angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca;

b) de către inspectoratele teritoriale de munca, în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmată, deces, accidente colective, incidente periculoase, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca lucrătorilor la angajatorii persoane fizice, precum și în situațiile cu persoane date dispărute;

c) de către Inspectia Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;

d) de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, in cazul suspiciunilor de boală profesională și a bolilor legate de profesiune.

Apoi, rezultatul cercetării se va consemna într-un proces-verbal. După constatarea accidentului, angajatorul are obligația de a raporta evenimentul la CNPP (Casa Națională de Pensii Publice), care va verifica actele. Comunicarea poate fi făcută și de asigurat sau de familia acestuia, în cazul în care accidentul de munca s-a soldat cu decesul asiguratului. În scopul stabilirii caracterului profesional al accidentului ce este urmat de incapacitate temporară de muncă, CNPP poate coordona direct cercetarea accidentului, poate efectua o anchetă proprie sau poate evalua dosarul de cercetare întocmit de comisia angajatorului, după caz.

6. Concediu medical pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice

Prin Legea 24/2022, s-a introdus un nou tip de concediu medical, și anume cel acordat persoanelor care îngrijesc pacienți cu afecțiuni oncologice, cu vârsta peste 18 ani.

Aceste prevederi au intrat în vigoare în 16 aprilie 2022, însă momentan nu sunt 100% aplicabile, întrucât acest nou concediu medical nu beneficiază de un cod separat de diagnostic, care să îi permită diferențierea de celelalte. 

Condițiile pentru a beneficia de acest tip de concediu medical:

• Persoana beneficiară, cu acordul pacientului, îl însoțește pe acesta la intervenții chirurgicale și tratamente prescrise de medicul specialist.
• Persoana beneficiară va avea un stagiu de cotizare de minim șase luni în ultimele 12 luni anterioare.

Indemnizația brută lunară pentru concediul medical pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice este de de 85% din media veniturilor brute lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare. 

Important! Indemnizația este suportată integral de stat, din fondurile FNUASS.

Durata maximă a acestui concediu: 45 zile calendaristice pe an, pentru un pacient oncologic.

Aceeași Lege nr. 24/2022, prevede următoarele:

Atât salariatul, cât și pacientul oncologic pe care-l îngrijește au dreptul anual la cel puțin o ședință de evaluare psihologică clinică și la cel puțin cinci ședințe de consiliere psihologică clinică, cheltuieli suportate tot din bugetul statului. Însă aceste facilități se vor aplica după un an de la apariția legii în Monitorul Oficial, adică din 16 februarie 2023.

Atenție! Casele de Asigurări de Sănătate din fiecare județ tind să își creeze reguli proprii de aplicare în cazul în care legea nu prevede aplicabilitate totală, așadar nu uitați să consultați site-ul Casei de Sănătate de care aparțineți, înainte de orice contact cu aceștia.

7. Concediul de risc maternal

Acest tip de concediu este menit să asigure sănătatea și securitatea salariatei însărcinate și este reglementat de Ordonanța de Urgență nr. 96/2003. 

Astfel, dacă salariata desfășoară activități care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa, ori cu repercusiuni asupra sarcinii şi alăptării, va fi eligibilă să beneficieze de concediu de risc maternal, cu respectarea anumitor condiții formale.

Când se poate acorda?

OUG nr. 96/2003 prevede 2 momente pentru acordarea concediului de risc maternal:

• înainte de data solicitării concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale; 
• după data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, în cazul în care nu solicită concediul şi indemnizația pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani.

Așadar avem stabilite limite clare.

Pe ce perioadă se poate acorda?

Pe o perioadă de maxim 120 zile calendaristice, integral sau fracționat.

Cine poate acorda concediul de risc maternal?

Medicul de familie sau medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens.

Aceștia vor elibera certificatul medical doar în condițiile în care salariata s-a prezentat la consultațiile prenatale şi postnatale, conform normelor Ministerului Sănătății.

Atenție! Nu va putea fi acordat simultan cu alte tipuri de concedii medicale!

Cum se plătește și cine plătește indemnizația aferentă concediului de risc maternal?

Indemnizația se suportă exclusiv din bugetul asigurărilor sociale de stat este în cuantum de 75% din baza de calcul a indemnizațiilor (media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni).

Atenție! Este interzis angajatorului să dispună încetarea contractului de muncă pe durata concediului de risc maternal.

8. Concediul de maternitate

Acest tip de concediu este menționat în Codul Muncii scurt, însă este reglementat pe larg de OUG nr.158/2005. Este vorba de o perioadă de 126 zile calendaristice.

Aceste 126 zile sunt compuse din 2 perioade: concediul prenatal (pentru sarcină) și concediul postnatal (pentru lăuzie).

Perioadele de timp pentru concediul prenatal și concediul postnatal pot fi compensate între ele, cu permisiunea medicului. Singura condiție este ca numărul de zile pentru concediul postnatal să nu fie mai mic de 42. De asemenea, salariatele gravide au opțiunea de a renunța la concediul prenatal, însă primele 42 de zile din concediul postnatal sunt obligatorii.

Pentru mai multe detalii despre acest tip de concediu, precum informații despre indemnizație, cuantumul ei, sau formalități necesare pentru acordare, puteți verifica articolele noastre.

9. Concediul paternal

Rațiunea acestui concediu este aceea de a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea copilului nou-născut. Vom găsi o mențiune a acestui tip de concediu în Codul Muncii, la art. 51 și o reglementare completă în Legea nr. 210/1999 a concediului paternal.

Cine poate beneficia de concediul paternal?

Tatăl nou-născutului, indiferent dacă copilul este născut din căsătorie, din afara căsătoriei sau este adoptat de acesta.

Care este durata concediului paternal?

Inițial vorbim de o perioadă de 5 zile lucrătoare, însă dacă tatăl obține un atestat în urma efectuării unui curs de puericultură, poate beneficia de încă 10 zile lucrătoare. În cazul în care tatăl are studii de specialitate - medic sau asistent medical, atunci nu mai e necesară absolvirea cursului, ci numai obținerea atestatului.

Cum se obține concediul paternal?

La cererea titularului de drept, la care se atașează certificatul de naștere al copilului, din care să rezulte calitatea sa de tată. Plus atestatul, în cazul în care se dorește să se beneficieze de toate cele 15 zile lucrătoare.

Vă oferim un model de cerere de concediu parental care trebuie înaintat angajatorului.

Este plătită această perioadă?

DA. Indemnizația pentru concediul paternal se plătește din fondul de salarii al angajatorului, și este egală cu salariul corespunzător perioadei respective.

10. Concediul pentru creșterea copilului

Unul din concediile cruciale pentru părinți, dar și pentru copii. LeaveBoard vă pune la dispoziție un ghid extrem de complex, cu toate informațiile de care aveți nevoie despre concediul pentru cresterea copilului și anume:

• reglementare legală
• pași necesari pentru obținerea concediului
• modele cereri
• indemnizatie și modalitatea de obținere
• stimulentul de inserție

11. Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav

În situațiile neplăcute în care copii se îmbolnăvesc, părinții au dreptul la concediu medical pentru a le fi alături. Astfel, acest tip de concediu de acordă:

• pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani; ca o noutate, dacă discutăm de afecțiuni grave, se acordă pentru îngrijirea copilului bolnav de până la 6 ani;
• pentru îngrijirea copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani. 

Cine poate beneficia de acest concediu?

Oricare din cei 2 părinți. Dar nu amândoi deodată. Este necesar ca părintele beneficiar să aibă stagiu de cotizare de șase luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav.

Categoriile de persoane eligibile sunt, pe lângă părinții naturali:

• părinții adoptivi;
• tutorele;
• asiguratul căruia i-au fost încredințați copiii în vederea adopției;
• asiguratul căruia copiii i-au fost dați în plasament.

Pe ce durată se acordă acest concediu?

Pentru maxim 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil. Excepții de la regulă sunt situațiile în care copilul este:

• diagnosticat cu boli infecto-contagioase;
• imobilizat în sisteme de imobilizare specifice aparatului locomotor;
• supus unor intervenții chirurgicale.

Durata concediului medical în aceste cazuri va fi stabilită de medicul specialist, iar după depăşirea termenului de 90 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.

Care este cuantumul indemnizației aferente acestui tip de concediu?

Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru îngrijirea copilului bolnav este de 85% din baza de calcul, stabilită conform art. 10 din OUG 158/2005. Baza de calcul este determinată de media veniturilor brute lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe țară, lunar.

Important de menționat este că indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav este suportată integral din bugetul Fondului Național Unic de Asigurari Sociale de Sănătate.

12. Concediul pentru îngrijirea copilului cu dizabilități

Acest tip de concediu se supune regulilor de mai sus, aferente concediului pentru îngrijirea copilului bolnav.

Astfel, în cazul copilului cu dizabilități, discutăm de vârsta maximă de 18 ani, până la care părintele poate beneficia de concediul de îngrijire.

13. Concediul pentru evenimente deosebite

Codul Muncii prevede dreptul salariatului la zile libere în cazul unor evenimente deosebite, zile care sunt distincte de zilele de sărbătoare legală și de concediul de odihnă. Astfel, în situații plăcute, precum căsătoria salariatului, sau a copilului acestuia, nașterea unui copil, sau altele neplăcute, precum decese, salariații vor beneficia de un număr de zile libere.

Vă oferim toate detaliile legate de concediul pentru evenimente deosebite, precum și modelele de cereri necesare pentru acordarea lui.

14. Concediul pentru carantină

Acest tip de concediu medical, prevăzut de OUG nr.158/2005, se acordă persoanelor asigurate cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unei suspiciuni asupra unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcţia de sănătate publică.

Atenție! Avem prevederi noi, speciale pentru cazurile de izolare sau carantină cauzate de Covid-19. Astfel:

• Medicii curanți (medici de familie sau medici specialiști) eliberează formularul de concediu medical pentru carantină după ce au solicitat și au intrat în posesia certificatului eliberat de către direcțiile de sănătate publică.
• Formularul poate fi eliberat la o dată ulterioară, numai pentru luna în curs sau luna anterioară, utilizând codul de indemnizatie 07 și codul de diagnostic 994.

Cum se obține acest concediu?

El se  eliberează de medicul curant pe baza certificatului eliberat de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică.

Este plătit acest concediu?

DA. Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru carantină sau izolare reprezintă 75% din baza de calcul și se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. În cazul în care vorbim de carantină cauzată de Covid-19, procentul este de 100%. 

Mai trebuie reținut că durata concediilor medicale pentru carantină nu se cumulează cu durata concediilor medicale acordate unui asigurat pentru alte afecțiuni.

15. Concediul de acomodare

În cazul părinților care decidă să adopte un copil, legea vine în sprijinul lor, cu posibilitatea acestui concediu de acomodare. Astfel, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, pentru o durată maximă de un an se poate acorda acest concediu.

Cine poate beneficia de el?

Persoana care adoptă un copil. Dacă este vorba de o familie, oricare din cei 2 soți. Beneficiarul poate să fie salariat, sau să realizeze venituri din activități independente sau agricole.

Care este durata concediului?

Maximum un an, care include și perioada încredințării copilului în vederea adopției.

Este plătit acest concediu?

DA. Pe perioada concediului de acomodare, se acordă o indemnizație cu valoarea de 3,4 ISR(=indicator social de referință). Valoarea unei astfel de unități fiind de 500 de lei, indemnizația, astfel, fiind 1.700 de lei.

Atenție! Perioada concediului de acomodare este considerată vechime în muncă. În plus, va fi asimilată și stagiului de cotizare pentru obţinerea indemnizaţiilor pentru concediile medicale, pentru obţinerea pensiei, a şomajului şi a concediului şi indemnizaţiei pentru creşterea copilului.

16. Concediul de îngrijitor

Un nou tip de concediu de care pot beneficia salariații a fost introdus prin Legea nr. 283 din 17 octombrie 2022, publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 1013 din 19 octombrie 2022. 

Astfel, angajatorul este obligat să acorde acest tip de concediu de îngrijitor salariatului, în vederea oferirii de către acesta de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuiește în aceeași gospodărie cu salariatul și care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave. 

*Lista problemelor medicale grave pentru care se va putea cere concediul și condițiile de acordare vor fi stabilite în 30 de zile de la publicarea acestei legi în Monitorul Oficial, prin ordin comun al Ministerului Sănătății și Ministerului Muncii.

Durata maximă a concediului de îngrijitor este de 5 zile lucrătoare într-un an calendaristic. 

Pentru a beneficia de acest drept, salariatul trebuie să facă o cerere în scris către angajator.

Important de reținut!

Prin legi speciale sau prin contractul colectiv de muncă se poate acorda o durată mai mare de 5 zile lucrătoare/an.

Perioada acordată în forma concediului de îngrijitor nu se include în durata concediului de odihnă anual și constituie vechime în muncă și în specialitate.

Salariații care beneficiază de concediul de îngrijitor sunt asigurați, pe această perioadă, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuției. Perioada concediului de îngrijitor constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizație de șomaj și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă acordate în conformitate cu legislația în vigoare.

Pe durata efectuării concediului de îngrijitor, salariatul NU poate fi concediat.

Așadar avem de-a face cu un tip nou de concediu care vine în întâmpinarea salariaților care vor să sprijine rude sau membri ai gospodăriei în momente medicale grele. El va fi prevăzut la articolul 152^1 din Codul Muncii.