Cerere demisie

Codul Muncii despre demisie

Codul muncii prevede la articolul 55 modalitățile prin care un contract individual de muncă poate înceta: de drept, ca urmare a acordului părților sau ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți.

Ne vom referi la cazul în care salariatul dorește încetarea raportului de muncă, iar pentru ca inițiativa sa să aibă efecte, va trebui să-i înainteze angajatorului o cerere de încetare a contractului de muncă, prin demisie.

Articolul 81 din Codul Muncii este cel care guvernează această modalitate de încetare a contractului de muncă. Trebuie menționate următoarele aspecte:

• Demisia reprezintă actul unilateral de voință a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz.
• Demisia trebuie să fie în formă scrisă și poate fi înmânată în mod direct sau prin email/fax.
• Angajatorul este obligat să înregistreze demisia salariatului, iar acesta din urmă are dreptul de a nu motiva demisia.
• Refuzul angajatorului de a înregistra demisia constituie contravenție sancționată cu amendă.
• Există 2 tipuri de demisie: cu preaviz- cea care constituie regula, și fără preaviz- excepția.
• Termenul de preaviz este cel convenit de părți în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile și nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare pentru salariații cu funcții de execuție, respectiv mai mare de 45 de zile lucrătoare pentru salariații care ocupă funcții de conducere.
• Contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de preaviz sau la data renunțării totale ori parțiale de către angajator la termenul respectiv (de exemplu, cei doi pot conveni ca salariatul să rămână doar 10 din cele 20 zile în preaviz)
• Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă. Acest caz este cunoscut sub numele de “demisia la zi” și reprezintă excepția de la regula respectării termenului de preaviz.

Cel mai simplu spus, demisia este o NOTIFICARE, pe care salariatul o înaintează angajatorului, iar acesta are obligația să o înregistreze (număr de înregistrare din Registrul societății). Nu se poate vorbi de nici un acord al angajatorului, este strict inițiativa și dorința angajatului.

Modele cerere de demisie

Modelul de cerere de demisie propus de noi este 100% în conformitate cu legislația în vigoare. Alege modelul corect!

Întrebări frecvente:

Ce înseamnă demisie cu preaviz?

Contractele individuale de muncă prevăd o perioadă de preaviz, care nu poate fi mai mare de 20 de zile pentru funcții de execuție și 45 de zile pentru funcții de conducere, conform Codului Muncii. 

Angajații vor respecta perioada de preaviz pe care au agreeat-o la semnarea contractului individual de muncă. 

Pe durata perioadei de preaviz, angajatul se bucură de exact aceleași drepturi pe care le avea înainte de a-și înainta demisia.

Ce înseamnă demisie fără preaviz?

Angajatul poate să își dea demisia fără a respecta termenul de preaviz prevăzut în contyractul individual de muncă, doar dacă angajatorul NU își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă(de exemplu, refuză plata salariului).

În cazul în care angajatorul își respectă toate obligațiile, dar angajatul dorește să plece din companie înainte de expirarea termnului de preaviz, singurul care poate renunța la beneficiul termenului este angajatorul. Așadar, se va discuta de o încetare a contractului cu acordul părților, iar cei doi pot ajunge la un acord legat de data plecării angajatului.

Dacă angajatorul insistă ca termenul de preaviz să fie respectat, iar angajatul refuză, acestuia i se poate deschide procedura cercetării disciplinare.

Câte feluri de încetare a contractului individual de muncă există?
Codul Muncii prevede, la art. 55 cele 3 modalități prin care poate înceta un contract individual de muncă:

1. de drept;
2. ca urmare a acordului părților, la data convenită de acestea;
3. ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți, în cazurile și în condițiile limitativ prevăzute de lege.

Atenție! În termeni comuni, pentru încetarea contractului de muncă se folosesc sintagmele “desfacerea contractului individual de muncă” și “lichidare la zi”, însă acestea nu sunt noțiuni corectă din punct de vedere juridic.

Ce este încetarea ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți?
Această modalitate de încetare a contractului de muncă presupune două cazuri:

1. încetarea contractului de munca prin demisie (voința unilaterală a salariatului);
2. încetarea contractului de munca prin concediere (voința unilaterală a angajatorului).

Ce este încetarea contractului de comun acord?
Reprezintă situația în care salariatul și angajatorul ajung la o înțelegere ca acesta din urmă să părăsească firma la o anumită dată. Fiind vorba de o Incetare cu acordul părților, aceasta nu se confundă cu demisia.

Salariatul va înainta angajatorului o cerere de încetare a contractului de muncă cu preaviz, pe care angajatorul o va aproba.

Câte feluri de demisii există?
Demisia cu preaviz, care reprezintă regula, potrivit art.81 Codul Muncii și demisia fără preaviz, care este excepția în acest domeniu.

Termenul de preaviz pe care salariatul trebuie să îl respecte este cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile și nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare pentru salariații cu funcții de execuție, respectiv mai mare de 45 de zile lucrătoare pentru salariații care ocupă funcții de conducere. Însă, salariatul poate pleca înainte de termen, dacă angajatorul renunță la termenul de preaviz, sau la o parte din el.

Salariatul poate să își dea demisia la zi, adică să nu respecte termenul de preaviz, dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă.

Care este diferența dintre suspendarea și încetarea contractului individual de muncă?
Cel mai simplu spus, suspendarea este o situație temporară, în vreme ce încetarea este permanentă.
Suspendarea contractului de muncă, ca modalitate de executarea a contractului individual e muncă, presupune că salariatul nu mai muncește pentru angajatorul său și nu mai primește bani (sau alte drepturi de natură salarială) pe durata de timp cât contractul e suspendat (durată prevăzută în decizia de suspendare). Odată ce suspendarea încetează, obligațiile părților se reiau - prestarea muncii și plata salariului.
Încetarea contractului de muncă reprezintă stoparea cu titlu permanent a prestării muncii și a plăților salariale, astfel că nu se confundă cu suspendarea.

Încetarea contractului de muncă pe perioadă determinată vs încetarea contractului de muncă pe perioadă nedeterminată
În cazul unui contract de muncă pe perioadă determinată, Codul Muncii prevede la art. 56 lit. i precizează că momentul încetării contractului este data expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată. Astfel, vorbim despre o încetare de drept, fiind irelevantă dorința vreuneia dintre părți.

Atenție! Un contract de muncă pe perioadă determinată se poate înceta de comun acord, la o dată anterioară expirării termenului agreat inițial. De asemenea, nu înseamnă că nu poate înceta prin demisie sau concediere. Doar că modalitatea standard de încetare a unui contract cu durată determinată este încetarea de drept.

În ceea ce privește încetarea contractului de muncă pe perioadă nedeterminată, așa cum am precizat mai sus, întâlnim 3 modalități posibile - de drept, cu acordul părților, ca efect al voinței unilaterale al uneia din părți.

Ce să eviți să faci după ce depui o cerere de demisie?

Este de preferat să nu îți expui, odată ce ai depus cererea de demisie, părerile despre companie sau manageri, critici la adresa colegilor sau comentarii negative legate de jobul tău. În cazul în care vrei să oferi feedback, o poți face în cadrul interviului de ieșire(exit interview), pe care îl va conduce un reprezentant al departamentului HR.

Este cel mai bine să menții un nivel ridicat de profesionalism pe toată durata perioadei de preaviz.

Preaviz demisie în perioada de probă

În perioada de probă, situația este foarte simplă. Conform art 31 Codul Muncii: ”Pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia.”

Așadar, dacă angajatul își dă seama rapid că jobul nu i se potrivește, poate pleca imediat din companie.

Drepturile angajatului în perioada de preaviz 

Perioada de preaviz nu are nicio restricție în ceea ce privește drepturile angajatului, precum prevede și Codul Muncii, la art. 81 alin(5) ”Pe durata preavizului contractul individual de muncă continuă să își producă toate efectele.”

Reamintim câteva dintre drepturile esențiale ale angajaților, prevăzute de Codul Muncii:

• dreptul la salarizare pentru munca depusă;
• dreptul la repaus zilnic și săptămânal;
• dreptul la concediu de odihnă anual;
• dreptul la egalitate de șanse și de tratament;
• dreptul la demnitate în muncă;
• dreptul la securitate și sănătate în muncă;
• dreptul la acces la formarea profesională;
• dreptul la informare și consultare;
• dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului de muncă.

Ce ai de făcut pe durata preavizului?

Toate obligațiile și responsabilitățile angajatului rămân valabile pe durata preavizului, așadar persoana care și-a depus demisia va trebui să își îndeplinească taskurile ca întotdeauna. Plata salariului se face inclusiv pentru ultima zi de muncă. 

Cum îți anunți colegii că ai depus cerere demisie?

Este de preferat ca colegii să afle despre demisia ta doar după ce ai depus cererea. Împreună cu echipa de HR sau cu managerul putetți decide cum vor fi informați și colegii despre plecarea ta din companie.

Concediu de odihnă în perioada de preaviz

Angajatul poate efectua zile de concediu de odihnă pe durata perioadei de preaviz, însă cu aprobarea angajatorului. Așadar, nu este o decizie unilaterală. Angajatul nu poate fi obligat să efectueze zilele de concediu rămase, dar nici el nu poate forța angajatorul să îi permită să intre în concediu de odihnă pe durata preavizului.

Dacă, la finalul perioadei de preaviz, angajatul rămâne cu zile de concediu neefectuate, acestea vor fi plătite, odată cu ultimul salariu.

Concediu medical în perioada de preaviz

Perioadele de concediul medical reprezintă o cauză de suspendare a contractului individual de muncă, ceea ce înseamnă că dacă angajatul intră în concediu medical pe durata preavizului, va fi nevoit ca după însănătoșire, să continue perioada de preaviz.

Ce se întâmplă dacă angajatorul actual te convinge să renunți la cererea de demisie?

Este posibil ca angajatorul să insiste să rămâi în companie și să îți facă o contraofertă - un salariu mai mare, mai multe zile de concediu, mai multe beneficii. Dacă motivele pentru care ți-ai depus demisia au fost financiare, atunci merită să accepți contraoferta. Dacă însă mediul de lucru este unul toxic sau simți că nu poți progresa, mai mulți bani nu o să facă diferența. 

Este crucial să cântărești bine toată situația înainte de a lua o decizie. Și ține minte că mereu este o idee bună să lași loc de bună ziua!