Concedierea

Codul muncii și concedierea

Conform Codului muncii, contractul individual de muncă poate înceta în 3 modalități:

• de drept;
• ca urmare a acordului părților;
• ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți - aici întâlnim 2 cazuri: demisia și concedierea.

Astfel, vorbim de concediere când angajatorul are inițiativa încetării raportului de muncă.

Codul Muncii prevede cu titlu imperativ la articolul 59 că este interzisă efectuarea concedierii pe baza unor criterii discriminatorii, precum sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, rasă, culoare etc. Sau pentru exercitarea dreptului la grevă sau a drepturilor sindicale.

În plus, următoarea prevedere, articolul 60 menționează cazurile în care este interzisă concedierea unui salariat. Printre acestea se numără:

• salariatul aflat în incapacitate temporară de muncă;
• salariata gravidă, în măsura în care angajatorul a luat la cunoștință despre acest fapt;
• salariatul aflat în efectuarea concediului de odihnă.
• salariatul aflat în efectuarea concediului de îngrijitor.
• salariatului aflat în efectuarea zilelor libere pentru urgențe familiale.

Citește întreaga secțiune despre >concediere în codul muncii actualizat la secțiunea Legislația muncii. Pe aceiași pagina puteți citi informații complete despre suspendarea contractului de muncă.

Notă. Menționăm că puteți găsi mai multe detalii despre procedura de demisie și un model de demisie la secțiunea de Resurse HR.

Concedierea pentru motive subiective (ce țin de persoana salariatului)

Codul Muncii ne indică care sunt acestea:

1. săvârșirea unei abateri grave/a unor abateri repetate;
2. arest preventiv sau la domiciliu;
3. constatarea inaptitudinii fizice/psihice (de către organele competente de expertiză medicală);
4. necorespunderea profesională;

În funcție de motivul care determină concedierea, vom stabili termenul în care angajatorul are obligația să emită decizia de concediere. Astfel, articolul 62 Codul Muncii dispune că, pentru cazurile b-d (arest, inaptitudine și necorespundere), angajatorul va emite această decizie în termen de 30 zile calendaristice de la data constatării cauzei concedierii.

În cazul existenței unei abateri disciplinare, lucrurile se complică. Angajatorul poate emite decizia de concediere doar după efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile, astfel cum dispune același articol 62 la alineatul 2.

În cazul depistării unei abateri disciplinare, angajatorul va dispune efectuarea unei cercetări disciplinare, pentru verificarea situației și pentru a decide dacă se impune sau nu aplicarea unei sancțiuni disciplinare. Primul pas pe care angajatorul îl va face este sa constituie o comisie de cercetare, apoi îl va convoca în scris pe salariatul în cauză la o dată ulterioară, când acesta își va putea susține punctul de vedere și va putea formula apărări. Sancțiunea disciplinară va fi aplicată printr-o decizie și comunicată salariatului, care o poate contesta în instanță.

Concedierea pentru motive obiective (ce nu țin de persoana salariatului)

Codul Muncii prevede la articolul 65 că angajatorul poate concedia salariatul în cazul desființării locului de muncă ocupat de acesta.

Concedierea pentru motive ce nu țin de persoana salariatului poate fi individuală sau colectivă.

Salariații concediați pentru motive care nu țin de persoana lor beneficiază de măsuri active de combatere a șomajului și pot beneficia de compensații în condițiile prevăzute de lege.

Concedierea colectivă presupune că, într-o perioada de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu țin de persoana salariatului, să fie disponibilizați un număr însemnat de salariați, astfel cum dispune articolul 68 Codul Muncii. Tot Codul Muncii prevede mai multe obligații ale angajatorului în cazul demarării concedierilor colective.

În plus, în termen de 45 de zile calendaristice de la data concedierii, salariatul concediat prin concediere colectivă are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reînființat în aceeași activitate, fără examen, concurs sau perioada de probă.

Termenul de preaviz în cazul concedierii

Angajatul concediat este protejat prin termenul de preaviz prevăzut de legislație. Astfel, articolul 75 din Codul Muncii prevede că durata minimă a preavizului trebuie să fie de 20 de zile lucrătoare, părțile fiind însă libere să stabilească, de comun acord, prin însuși contractul individual/colectiv de muncă sau prin încheierea unui act adițional o durată mai mare. Așadar, se va respecta termenul agreat, dacă este mai mare de 20 zile lucrătoare.

Această perioadă este de 30 zile pentru Concedierea colectivă sau în cazul unui arest sau necorespunderea profesională.

Decizia de concediere

Va produce efecte de la data comunicării ei salariatului. Comunicarea trebuie consemnată, spre exemplu, prin menționarea pe ea: ”am luat la cunoștință”, data și semnătura salariatului concediat.

Este obligatoriu ca decizia de concediere:

• să fie emisă în scris și comunicată salariatului;
• să fie motivată în fapt și în drept;
• să conțină durata preavizului;
• să precizeze criteriile de stabilire a ordinii de priorități (în cazul concedierilor colective);
• să conțină lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate și termenul în care salariații urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant.

Model dispoziție concediere

Iți punem la dispoziție două modele de decizie de concediere în format word gratuit furnizate de Inspectatul Teritorial de Muncă. Primul model este cel de concediere individuala angajat (articolul 65), iar al doilea model de cerere, este pentru concedierea colectiva conform articolul 68 din Codul Muncii.

Model concediere individuală

Model concediere colectivă

1. Modele cereri
2. Concedierea